Ioachim și Ana erau bătrâni și nu aveau copii. Pe atunci lucrul acesta era socotit o rușine, iar odată darurile aduse de Ioachim la templu au fost refuzate.
Ioachim i-a spus soției lui: „Mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. S-a retras într-o peșteră, iar Ana a rămas acasă rugându-se cu lacrimi și făgăduind că, dacă va avea un copil, îl va închina lui Dumnezeu.
Arhanghelul Gavriil s-a arătat fiecăruia dintre ei, pe rând, și le-a spus că rugăciunea lor a fost auzită. Anei i-a zis: „Vei naște pe fiica cea preabinecuvântată și se va chema numele ei Maria”. Așa i-au și pus numele pruncei născute.
Când a împlinit trei ani, părinții și-au ținut făgăduința și au dus-o la templul din Ierusalim. Nașterea Maicii Domnului este cea dintâi mare sărbătoare din anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Cu ea se deschide, în fiecare an, șirul praznicelor.
numele Maria înseamnă „Doamnă” sau „Stea”, iar sărbătoarea este așezată în a opta zi a anului bisericesc, pentru că cifra opt este semnul veșniciei.
chiar și când se face cu lacrimi.
Învață-mă să Te rog
fără să obosesc
și să mulțumesc când îmi dai.
Amin.
Povestea e scrisă pentru copii după: basilica.ro și doxologia.ro. Nimic adăugat din închipuire.