Ieron era plugar. Muncea pământul, era puternic la trup și blând la suflet, și nu supăra pe nimeni.
Într-o zi, pe când era la câmp, au venit peste el niște oameni care se închinau la idoli și au vrut să-l ia cu sila. Ieron a scos fierul plugului, a luat grindeiul, adică lemnul lung al plugului, și i-a gonit pe toți. Erau mulți, și tot nu au putut cu el.
Apoi Ieron s-a gândit și a hotărât singur. Nu a mai fugit: s-a dus el, de bunăvoie, înaintea judecății, și a spus în față că este creștin.
Împreună cu el au mărturisit încă treizeci și doi de creștini. Toți au plecat la Dumnezeu în afara cetății Melitinei, și de aceea îi pomenim pe toți treizeci și trei împreună.
Gândește-te, apoi vezi răspunsul
Știai că Ieron era atât de puternic încât i-a gonit singur pe toți cei care au venit după el. Curajul cel mai mare l-a arătat însă după aceea, când s-a dus singur, fără să-l ducă nimeni.
și blândețe în inimă.
Și curaj să fac ce e drept,
fără să mă împingă nimeni.
Amin.
Fă azi, de bunăvoie, un lucru bun pe care nu ți l-a cerut nimeni.
Povestea e scrisă pentru copii după: Sinaxarul zilei de 7 noiembrie, calendar-ortodox.ro. Nimic adăugat din închipuire.