Astăzi în istoria României

Matematician român, deschizător de drum al informaticii la noi. A fost cinstit de comunitatea internațională drept unul dintre pionierii calculatoarelor.

Poetul nostru cel mai iubit. În ziua nașterii lui prăznuim Ziua Culturii Naționale. „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie...”

Moldova și Țara Românească l-au ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, făcând Mica Unire, temelia României de azi.

Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie. Hotărârea a fost întărită prin lege în aceeași lună, iar în vara aceea a fost recunoscută și de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. Era pasul firesc după Marea Unire: o țară întregită, cu o Biserică întregită.

Sculptorul care a dus arta românească în toată lumea. La Târgu Jiu ne-a lăsat Coloana fără sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.

Al doilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut în 1864 la Pipirig, în Neamț. Om al cărții, a tradus și a tipărit multe scrieri de folos sufletesc, printre care și o ediție a Bibliei în românește, ca oamenii simpli să poată citi în limba lor. Astăzi îl pomenim.

Povestitorul copilăriei noastre. Din pana lui au rămas Amintiri din copilărie și poveștile pe care le știe tot românul.

Cel dintâi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut în 1868 la Toplița, în Ardeal. A păstorit Biserica în anii de după Marea Unire și a văzut ridicarea ei la rang de Patriarhie. S-a stins departe de casă, în Franța, și a fost adus spre odihnă la Catedrala din București. Astăzi îl pomenim.

Scriitor și mare cercetător al istoriei religiilor, cunoscut și predat în universități din toată lumea.

Inginerul român a ridicat de la sol un aparat mai greu decât aerul, cu mijloace proprii, deschizând drum aviației.

Al treilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut în 1901 la Suiești, în Vâlcea. A păstorit Biserica aproape trei decenii, în vremuri grele pentru credință, îngrijindu-se de școlile de teologie și de așezămintele bisericești. Astăzi îl pomenim.

Unul dintre cei mai iubiți poeți români moderni, cu o rostire nouă și caldă a limbii noastre.

În Parlament s-a proclamat Independența de stat a României, plătită apoi cu jertfa ostașilor în Războiul de Independență.

Poet și filosof, cel care a scris despre „spațiul mioritic” și despre sufletul satului românesc.

Cel mai îndrăgit pictor român, cel care a zugrăvit carul cu boi, ciobănașii și lumina blândă a satului nostru.

Inventator și pionier al aviației cu reacție. Efectul care îi poartă numele, „efectul Coandă”, se studiază peste tot în lume.

În ziua aceasta l-am pierdut pe poetul nostru. Versurile lui au rămas vii în inima fiecărui român.

Om de stat, scriitor și istoric, unul dintre făuritorii Unirii Principatelor de la 1859. El a rostit în Parlament actul prin care România și-a proclamat Independența, în 1877.

Marile puteri europene au recunoscut independența României, temelie a tratatului semnat câteva zile mai târziu.

Prozator român, cu o proză fină, plină de umor și de nostalgie pentru lumea veche a orașelor noastre.

Compozitor și critic muzical român.

Domnitorul Moldovei vreme de 47 de ani, apărător al credinței și al țării, ctitor a zeci de biserici și mănăstiri. Biserica îl cinstește ca sfânt.

Marele nostru comediograf a condus vreme de câțiva ani scena cea mai însemnată a țării.

Scriitor și eseist român, o voce de conștiință a culturii românești din a doua jumătate a secolului douăzeci.

Publicație condusă de George Barițiu, una dintre primele reviste culturale românești din Transilvania.

Pilot și om de aviație român, unul dintre întemeietorii aeroclubului românesc.

Mare istoric ardelean și membru al Academiei Române, care a întemeiat la Cluj Institutul de Istorie Națională și l-a condus aproape trei decenii.

Zi de cinstire a celor care slujesc dreptatea în instanțele țării.

Scriitoare și folcloristă română de etnie aromână, cercetătoare pătimașă a obiceiurilor și tradițiilor noastre.

Actriță română de teatru și film.

Prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a născut una dintre cele mai vechi și mai însemnate universități ale țării.

De atunci și până azi, sub semnul crucii, mii de oameni au fost ajutați la vreme de război, de boală și de nenorocire.

Mitropolitul Bucovinei, cărturar și păstor iubit al credincioșilor din nordul Moldovei.

Compozitor și muzicolog român, una dintre marile personalități ale muzicii culte românești din secolul douăzeci.

Marele actor de revistă, care a făcut generații întregi de români să râdă cu un umor cald, isteț și plin de haz.

Armata română a intrat în Cernăuți, orașul de suflet al Bucovinei, readus atunci sub stăpânirea românească.

Din inițiativa lui Vasile Stoica, românii din America s-au organizat pentru a susține în lume cauza întregirii neamului.

Filolog clasicist de origine aromână, membru corespondent al Academiei Române, traducător din literatura antică.

Într-un hrisov, Mihai Viteazul se numește „domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, mărturie a celei dintâi uniri a celor trei Țări Române.

Compozitor și dirijor bucovinean, autorul cântecului „Pe-al nostru steag e scris Unire”, mort tânăr de boală, dar rămas viu în inima neamului prin muzica lui.

Scriitor și publicist român, una dintre vocile de seamă ale avangardei literare românești.

Zi de pomenire pentru cei duși în surghiun și pentru cei uciși în anii teroarei staliniste, peste Prut.

Unul dintre marii actori ai scenei și ai filmului românesc, cu o voce și o prezență de neuitat.

Regizor, scenograf, actor și arhitect român, laureat la Festivalul de la Cannes, una dintre marile personalități ale teatrului și filmului nostru.

Biochimist român, membru al Academiei Române.

Poet român.

La Timișoara a pornit prima linie de tramvai tras de cai, printre cele dintâi din Europa. Un semn al orașelor noastre care priveau spre viitor.

„Metoda nouă de scriere și cetire” a fost alcătuită de un grup de dascăli ieșeni, printre care și tânărul Ion Creangă, una dintre primele cărți didactice moderne pentru copiii români.

Echipa română de tenis și-a făcut debutul în cea mai veche competiție internațională pe echipe a acestui sport.

Prozator și călugăr român, cunoscut pentru povestirile lui pline de haz despre viața de mănăstire.

Unul dintre cei mai de seamă lingviști români, care a cercetat și a îndrăgit taina și frumusețea limbii noastre.

Domnul unificator a așezat o mitropolie ortodoxă românească la Alba Iulia, sprijin duhovnicesc pentru românii ardeleni aflați sub stăpânire străină.

Interpretă, actriță și compozitoare română, una dintre cele mai îndrăgite voci ale muzicii ușoare de la noi.

Interpretă română de muzică ușoară, cu un glas cald, ascultat de câteva generații.

Scriitor și academician, unul dintre marii romancieri români, care a scris despre demnitatea omului în vremuri grele.

Actor și regizor român, una dintre marile figuri ale teatrului nostru de la începutul secolului douăzeci.

Interpretă română de muzică populară, una dintre cele mai cunoscute voci ale folclorului nostru.

Inginer român, membru al Academiei Române.

Dimitrie Cantemir, domnul cărturar al Moldovei, a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin. O cinste rară pentru un român al acelor vremuri, semn că mintea românească era prețuită în Europa.

Armata a doua română, sub comanda generalului Alexandru Averescu, a învins trupele germane, una dintre cele trei mari victorii românești din vara lui 1917.

Într-un context internațional tot mai tulbure, țara a ieșit din organizația menită să apere pacea dintre state.

Poet și prozator român.

Unul dintre cei mai adânci filosofi români, care a strâns în jurul lui tineri dornici de învățătură. A scris despre „sentimentul românesc al ființei”.

Monah și scriitor, autorul „Jurnalului fericirii”, scris în închisorile comuniste. Botezat ortodox în temniță, a rămas o mărturie vie a bucuriei care nu se lasă înfrântă de suferință.

Poet, filolog și istoric, cel care a scris „Testamentul”, îndemnul de a crește și înflori limba românească.

Prozator și eseist român.

Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri au recunoscut Independența României, iar Dobrogea a revenit la trupul țării.

Sculptor român, creatorul „Himerelor”, una dintre cele mai originale opere ale sculpturii românești moderne.

Statul de peste Prut a devenit cel de-al treizeci și cincilea membru al organizației, la Strasbourg.

Solist și compozitor român de muzică ușoară, conducătorul formației Sincron.

Unul dintre cei mai mari poeți români, cel care a scris „Cuvinte potrivite” și „Psalmii”, cu o limbă bogată și nouă.

Cea dintâi traducere românească a Genezei și Exodului, tipărită la Orăștie, unul dintre cele mai vechi monumente ale limbii noastre bisericești.

Diplomat, scriitor și om de știință român, cunoscut în lume pentru cercetările lui despre proporția de aur și frumusețea formelor.

Solistă, compozitoare și instrumentistă română, una dintre vocile îndrăgite ale muzicii noastre ușoare.

Echipa feminină de handbal a României a cucerit titlul mondial, chiar pe teren propriu. O mare bucurie pentru sportul românesc.

În Moldova au fost tipărite vestitele timbre „Cap de Bour”, cele dintâi mărci poștale de la noi.

Ctitorie a lui Ștefan cel Mare, terminată în anul următor.

Publicație a Uniunii Scriitorilor din România, sub conducerea lui Mihai Beniuc, care avea să adune decenii la rând tinerii scriitori ai țării.

Marele critic literar, care a îndrumat și a crescut o generație întreagă de scriitori români în cenaclul său, „Sburătorul”.

Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu cea dintâi carte în limba română, temelie a tiparului nostru bisericesc.

Poet și scriitor român, una dintre vocile de seamă ale simbolismului românesc.

Actor de comedie român, membru al grupului de umor „Vacanța Mare”, îndrăgit de o generație întreagă de telespectatori.

Cărturar, istoric și luptător pașoptist, membru fondator al Academiei Române și slujitor al limbii și al unității românilor.

La Jocurile Olimpice din 1976, gimnasta română a primit cea dintâi notă perfectă de 10 din istoria olimpică, o clipă rămasă de neuitat pentru sportul românesc.

Medic român, ale cărui cercetări anatomice îi poartă și azi numele în știința medicală din toată lumea.

Biochimist și fizician român, membru de onoare al Academiei Române.

Domnitorul cărturar Dimitrie Cantemir s-a aliat cu Petru cel Mare al Rusiei împotriva Imperiului Otoman. După înfrângere a plecat în pribegie, lăsând în urmă cărți care au dus faima Moldovei în toată Europa.

Cel dintâi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut la Toplița, în Ardeal.

Soția regelui Ferdinand I, iubită de întreaga țară pentru curajul și dăruirea ei în anii Primului Război Mondial, când a îngrijit ea însăși ostașii răniți.

Poet, prozator și dramaturg român.

Savant și medic român, cel care a descoperit insulina, hormonul care salvează și astăzi viețile bolnavilor de diabet. Un om de știință cu credință adâncă în Dumnezeu.

Jucător român de tenis, cel dintâi lider al clasamentului mondial ATP, câștigător a două turnee de Mare Șlem.

Duhovnic de la Mănăstirea Techirghiol, unul dintre cei mai iubiți povățuitori de suflete ai Ortodoxiei românești din vremea noastră.

Înotătoare română, campioană olimpică la Sydney, în anul 2000.

Regizor american de origine română, membru de onoare al Academiei Române, cu o carieră strălucită la Hollywood.

Numit „Întregitorul”, pentru că în timpul domniei lui s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, când toți românii s-au adunat într-o singură țară.

Pionierii aviației noastre l-au ales, în 1913, ca ocrotitor pe Sfântul Prooroc Ilie, prăznuit chiar în această zi.

Geofizician român.

Lingvistă română de origine aromână, membră corespondentă a Academiei Române, cercetătoare de seamă a graiului aromânesc.

Pictorul național al României, cel care a zugrăvit carul cu boi, ciobănașii și lumina blândă a satului. A pictat și icoanele de la mănăstirea Agapia.

General român, comandantul trupelor care au oprit înaintarea dușmanului la Mărășești, în 1917, sub strigătul „Pe aici nu se trece!”

Întrunit la Sinaia, la începutul Primului Război Mondial, Consiliul de Coroană a hotărât ca țara să rămână deocamdată neutră.

La Teatrul cel Mare din București, cu actorul Mihail Pascaly în rolul principal, primul mare interpret shakespearian de la noi.

Cel de-al șaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut la Dobrești, în Timiș. A fost întronizat în anul 2007 și păstorește Biserica până astăzi. În vremea lui s-a înălțat Catedrala Națională.

Canoist care a adus României două medalii de aur la aceeași ediție a Jocurilor Olimpice, la Melbourne, în 1956. O mândrie a sportului românesc.

Voievodul Transilvaniei a zdrobit oastea otomană condusă de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. În amintirea acestei izbânzi, clopotele bisericilor sună la amiază și astăzi, în toată lumea creștină.

Atletă română, campioană olimpică la aruncarea suliței, la Jocurile de la Tokyo, din 1964.

Mihai Viteazul a dictat un memoriu marelui duce al Toscanei, socotit cea dintâi scriere autobiografică din literatura română.

Cea dintâi publicație a Armatei Române, temelie a presei militare de la noi.

Istoric literar român, membru al Academiei Române.

Biolog român, membru al Academiei Române, cercetător al florei țării noastre.

Ostașii români au apărat țara cu prețul vieții, oprind înaintarea dușmanului. De aici a rămas strigătul „Pe aici nu se trece!” Astăzi îi pomenim pe cei căzuți pentru neam.

Întemeietorul psihiatriei moderne din România, medic care a deschis drumul îngrijirii celor bolnavi la minte și la suflet.

Delegațiile Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt a celor două țări, sub garanția marilor puteri, și unirea lor.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unificat grănicerii munteni și moldoveni, punând bazele pazei moderne a frontierelor țării.

Istoric și filolog, întemeietorul filologiei slavo-române și cel care a scos la lumină vechi cronici ale Moldovei, precum Analele de la Putna.

Poet român, membru corespondent al Academiei Române, cunoscut mai ales pentru sonetele lui.

Poet și actor român, o voce inconfundabilă a scenei și a poeziei românești din secolul trecut.

Sculptor român.

Ștefan cel Mare a înfruntat oastea uriașă a sultanului Mehmed al II-lea. Deși a pierdut lupta, a ridicat mai târziu, chiar pe locul ei, o biserică în pomenirea ostașilor căzuți. Îi pomenim și noi.

S-a încheiat campania militară pentru eliberarea nordului Bucovinei și al Basarabiei.

Poet român, una dintre vocile de seamă ale generației sale.

Prim-rabin al Cultului Mozaic din România.

Ierarh cărturar, Mitropolit al Moldovei, cinstit pentru blândețea și dărnicia lui față de cei săraci și față de biserici.

Ziua Marii Uniri de la 1918 a fost aleasă drept Ziua Națională a României.

Lingvist român stabilit în Germania, una dintre cele mai mari personalități ale lingvisticii mondiale din secolul douăzeci.

Țara noastră a intrat în Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

Unul dintre cei mai mari savanți români, întemeietorul școlii românești de microbiologie și autor, împreună cu un coleg francez, al celui dintâi tratat de bacteriologie din lume.

Doctorul Nicolae Minovici a pus temelia Societății Salvarea, cu banii lui, după ce văzuse o ambulanță vieneză la o expoziție. Primul echipaj era un sanitar și un sergent de oraș, cu o trăsură trasă de cai, într-o clădire veche de pe malul Dâmboviței. Deviza scrisă atunci se ține și azi: „Totdeauna și tuturor, gata pentru ajutor!”. Era cel dintâi serviciu de acest fel din Balcani. De aceea 28 iulie e Ziua Națională a Ambulanței.

Chimist român, întemeietorul școlii românești de chimie organică, membru al Academiei Române.

Actriță română de teatru și film.

Cinstim „Deșteaptă-te, române!”, cântat pentru prima dată în anul 1848. Un imn de trezire și de nădejde, pe care îl cântă tot românul, oriunde ar fi.

Iosif Sârbu a cucerit aurul la tir, la Jocurile Olimpice de la Helsinki, cea dintâi izbândă de aur a sportului românesc la olimpiade.

Începutul învățământului medical organizat de la noi.

Atletă română, campioană olimpică la 3000 de metri, la Jocurile de la Los Angeles, din 1984.

Al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut în 1915 la Tocileni, în Botoșani, al zecelea copil dintr-o familie cu unsprezece. A păstorit Biserica vreme de 21 de ani, ani în care s-au ridicat și s-au înnoit multe biserici și mănăstiri în toată țara. Astăzi îl pomenim.

Scriitor și publicist român, cunoscut și iubit pentru epigramele lui pline de haz și de spirit.

Om de știință și zoolog român, întemeietorul stațiunii de cercetări marine de la Agigea.

La Arad, echipa Foresta a înfruntat o formație din Cehoslovacia, începutul fotbalului feminin organizat la noi.

Al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut în 1910 la Cândești, în Argeș. Mare învățat, cu doctorat luat la Atena, s-a îngrijit ca scrierile Sfinților Părinți să fie tipărite în românește, ca să le poată citi oricine. Astăzi îl pomenim.

Actor de comedie mult iubit, care a adus zâmbetul în casele românilor, pe scenă, la radio și la televizor.

Fiul cel mare al regelui Ferdinand a semnat actul prin care se lepăda de calitatea de moștenitor al tronului, după căsătoria făcută fără încuviințarea familiei regale. Avea să revină totuși și să domnească, mai târziu, sub numele de Carol al II-lea.

Una dintre vocile cele mai cunoscute ale muzicii românești, din Timișoara, cel care a cântat cu Phoenix și apoi singur. „Ciuleandra” și „Mi-e dor de tine” se știu în toată țara.

La Măgurele, lângă București, a intrat în funcțiune cel dintâi reactor nuclear de cercetare din țară. A fost începutul fizicii nucleare românești și a slujit zeci de ani la cercetare și la producerea de radioizotopi pentru medicină.

Domnitorul cărturar al Moldovei a fost primit în Academia de Științe din Berlin, cel dintâi român primit într-un for științific internațional. Istoric, filosof și muzician, a dus faima învățăturii românești în toată Europa.

Actor și cantautor din Craiova, cel care a pus pe note versurile marilor noștri poeți și a ținut vie balada românească. Îi spun „menestrelul”, iar spectacolele lui umplu sălile de zeci de ani.

Actor, regizor, caricaturist și scriitor. A jucat în teatru, în film și la televizor, cu un har rar de a te face să râzi și să te înduioșezi în aceeași clipă.

Printr-un decret semnat la Moscova, fără ca oamenii locului să fie întrebați, s-a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu câteva săptămâni mai devreme. O rană care nu s-a închis nici astăzi.

Actor de teatru și film, unul dintre puținii români care au jucat pe marile ecrane ale lumii fără să părăsească scena de acasă. A întemeiat Teatrul Act din București.

La Șantierul Naval din Mangalia a fost lansată cea mai mare navă de luptă construită vreodată în România. Avea să poarte mai târziu și numele „Timișoara”, apoi „Mărășești”.

Fizician născut la Cernăuți în 1911, unul dintre întemeietorii fizicii moderne românești și vicepreședinte al Academiei Române. A cercetat materialele amorfe, un domeniu în care numele lui e cunoscut peste hotare.

Oastea lui Mihai Viteazul a biruit la Guruslău, în Ardeal. A fost una dintre izbânzile voievodului care, cu un an înainte, unise pentru întâia oară cele trei Țări Române.

Medic și botanist, cel care a întemeiat Grădina Botanică din București și a cercetat, cel dintâi, bogăția plantelor de pe pământul românesc. Grădina îi poartă și azi numele.

Unul dintre marii medici interniști români, profesor și autor de tratate după care au învățat generații întregi de doctori.

După retragerea trupelor străine, oastea românească a intrat în Timișoara, pas însemnat în reîntregirea ținuturilor românești de după Marea Unire.

Orașul a fost lovit greu dinspre mare. Catedrala și multe clădiri din peninsulă au fost avariate, iar oameni nevinovați au murit. Se face pomenire pentru ei.

Actriță de teatru și film, cu o carieră de zeci de ani pe scenele bucureștene și în filmul românesc.

Muzicolog și folclorist, unul dintre cei care au așezat temeliile cercetării muzicii românești și au strâns cântecul popular înainte să se piardă.

Istoric și teolog ardelean, canonic la Blaj și membru al Academiei Române. Prin cărțile lui a apărat trecutul și credința românilor din Transilvania.

Trupele românești au pus capăt regimului comunist instaurat cu câteva luni înainte în Ungaria.

Pictor și grafician român, una dintre figurile care au înnoit pictura românească în perioada interbelică.

Psiholog român, membru al Academiei Române, unul dintre întemeietorii psihologiei academice de la noi.

Pictor român, cunoscut mai ales pentru peisajele sale de la malul mării și din Veneția.

Unul dintre cei mai mari romancieri români. Din „Moromeții” a rămas chipul țăranului nostru și vorba lui despre timpul care „nu mai avea răbdare”.

Alpinist român, unul dintre pionierii alpinismului sportiv de la noi.

Pianist român, elev al Cellei Delavrancea și al lui Mihail Jora, unul dintre marii interpreți români ai muzicii clasice.

Actor și cântăreț român, vocea trupei „Pasărea Colibri” și una dintre figurile îndrăgite ale teatrului și radioului românesc.

Casa în care se adună și se păstrează cartea și scrisul neamului. Astăzi numără milioane de volume, manuscrise și tipărituri vechi, comoara culturii noastre.

Compozitor român de muzică bisericească, ale cărui cântări liturgice se aud și astăzi în multe biserici de la noi.

Mitropolitul Transilvaniei și Banatului, păstor de suflete pentru românii ardeleni în vremuri grele ale veacului trecut.

Poet român, una dintre vocile de seamă ale liricii românești din a doua jumătate a secolului douăzeci.

Regizor român de teatru, una dintre personalitățile de seamă ale scenei bucureștene din secolul trecut.

Ciobanul din Cârțișoara care a pornit pe jos până la Roma, ca să vadă Columna lui Traian. A trecut munții cu desaga plină de cărți românești, pentru frații ardeleni, din dragoste de neam și de carte.

Marile Puteri au hotărât la Paris temeliile de organizare ale Principatelor Române, un pas către unirea Moldovei cu Țara Românească.

Capitala a primit o administrație proprie, cu un primar ales, început al gospodăririi moderne a orașului.

Clădire care adăpostește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, casă de suflet pentru cartea românească veche.

La îndemnul Mitropolitului Veniamin Costachi s-a hotărât ridicarea Catedralei Mitropolitane din Iași, unde astăzi se odihnesc moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

Istoric român, întemeietor de școală istorică la noi, ale cărui lucrări au așezat temeinic cercetarea trecutului românesc.

Atletă română, campioană olimpică la săritura în lungime la Jocurile de la Ciudad de Mexico din 1968, prima medalie de aur olimpică a atletismului românesc.

Sculptor român, membru corespondent al Academiei Române.

Pianistă și scriitoare, fiica lui Barbu Delavrancea. A trăit peste o sută de ani și a cântat până la adânci bătrâneți, o doamnă a culturii românești.

Domnul care a unit pentru prima dată Țara Românească, Moldova și Transilvania sub o singură stăpânire a fost ucis lângă Turda, din porunca fostului său aliat, generalul Basta.

Medic și om de știință român, întemeietorul școlii românești de endocrinologie.

Scriitorul din Brăila, numit „Gorki al Balcanilor”, care a cutreierat lumea și a scris deopotrivă în română și în franceză despre oamenii simpli și despre prietenie.

Domnul Moldovei a dăruit mănăstirii ctitorite de el o broderie monumentală a Răstignirii, cu chipurile lui și ale familiei sale, țesută cu fir de aur și argint.

Unul dintre cei mai iubiți duhovnici și teologi ai Bisericii Ortodoxe Române din secolul douăzeci, profesor și povățuitor de suflete pentru multe generații.

Tratat care a încheiat cel de-al Doilea Război Balcanic. România a primit Cadrilaterul, iar granițele din sud-estul Europei au fost redesenate.

S-au înregistrat 44,5 grade Celsius la Ion Sion, în județul Brăila, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată la noi.

Voievod al Transilvaniei și mare apărător al creștinătății. Cu puține zile înainte biruise oastea otomană la Belgrad, izbândă pentru care se trag și azi clopotele la amiază.

O diplomă militară descoperită la Porolissum atestă că, la această dată, provincia romană Dacia era deja înființată, pe pământul de azi al României.

Poet și matematician, pe numele adevărat Dan Barbilian. A scris una dintre cele mai originale opere din poezia românească, „Joc secund”.

București a fost singura capitală europeană aflată chiar pe linia de totalitate, iar mulți români au privit atunci, pentru prima dată, un Soare stins la amiază.

Filosof român stabilit în Franța, cunoscut pentru logica sa a contradictoriului, una dintre contribuțiile românești de seamă la gândirea secolului douăzeci.

Om de stat, scriitor și academician, unul dintre făuritorii României moderne. „Scrisorile” lui către Vasile Alecsandri sunt o frescă vie a lumii de altădată.

Lingvist și filolog român, membru al Academiei Române, una dintre marile autorități în studiul limbii române.

Matematician român, membru de onoare al Academiei Române.

Om de știință, istoric și publicist român, membru al Academiei Române, cunoscut pentru lucrările sale despre istoria educației fizice și a sportului la noi.

Muzicolog și compozitor, cel care a strâns și a păstrat pentru totdeauna cântecul satului românesc. Arhiva lui de folclor a dus muzica noastră populară în atenția lumii întregi.

Poetul basarabean care a scris „Limba noastră”, imn al frumuseții și demnității limbii române vorbite peste Prut.

Instituție prin care tânărul stat român și-a purtat de atunci glasul în lume.

Prozator român, cunoscut pentru romanele lui despre satul și oamenii Ardealului.

Haiduc din Țara Lăpușului, rămas în cântece și povești ca ocrotitor al celor săraci și asupriți. Chipul lui a intrat în legendă alături de al altor viteji ai munților.

Dirijor și compozitor român stabilit în Franța și Germania, membru de onoare al Academiei Române, una dintre cele mai mari personalități ale dirijatului din secolul douăzeci.

Poet, prozator și preot român stabilit în Canada, o voce a credinței și a dorului de țară din diaspora.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache au fost tăiați la Constantinopol, chiar în ziua în care voievodul împlinea șaizeci de ani. Li s-a cerut să se lepede de credință ca să scape. „De legea creștină nu mă las”, a răspuns Brâncoveanu, și a privit cum îi sunt uciși copiii înaintea lui.

Sărbătoarea marinarilor români s-a ținut întâia oară la Constanța, în 1902, și de atunci se păstrează în fiecare an, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea celor de pe ape.

Unul dintre marile ziare ale presei românești, condus la început de Alexandru V. Beldiman.

Grădinarul care a dat naștere Grădinii Cișmigiu din București, cel mai vechi și mai iubit parc al Capitalei.

Biserica Ortodoxă Română i-a trecut în rândul sfinților pe Constantin Brâncoveanu, pe cei patru fii ai săi și pe sfetnicul Ianache, uciși la Constantinopol în 1714. Ziua lor de pomenire s-a rânduit pe 16 august, a doua zi după uciderea lor.

Pictor român, unul dintre marii maeștri ai picturii noastre moderne, cu o operă rafinată, de influență franceză.

Gimnastă română, medaliată olimpică, una dintre primele mari campioane ale gimnasticii de la noi.

Publicist și cărturar bucovinean, membru fondator al Societății Academice Române, cea care avea să devină Academia Română.

Istoric și arheolog român, membru al Academiei Române, cercetător de seamă al antichității de pe teritoriul țării noastre.

Pionier al aviației mondiale, născut în Banat, la Surducu Mic. El a construit și a înălțat primul aparat de zbor care s-a desprins de la pământ prin puterea lui, deschizând drum zborului cu motor.

Scriitoare germană originară din Banatul românesc, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2009.

Prozator român, unul dintre marii clasici ai literaturii noastre, autorul „Moarei cu noroc”.

Psiholog, sociolog și eseist român, membru al Academiei Române, o minte pătrunzătoare a culturii românești din secolul trecut.

Istoric, diplomat și povestitor neîntrecut al trecutului nostru. A trăit peste o sută de ani și a apropiat istoria României de inima tinerilor, cu limpezime și cu har.

Mitropolitul Moldovei care a tipărit „Cazania”, prima carte de predici în limba română, cel dintâi mare ctitor de carte bisericească românească.

Începutul luptelor pe frontul de sud al României în Primul Război Mondial.

Cel dintâi serviciu organizat de pompieri de la noi, cu structură militară, întemeiat la propunerea domnitorului Gheorghe Bibescu.

Cel mai mare muzician al românilor, compozitor și violonist. Rapsodiile lui poartă cântecul nostru în sălile de concert din toată lumea.

Pictor român, membru al Academiei Române, unul dintre întemeietorii picturii moderne românești și al învățământului de artă de la noi.

Matematician român, întemeietorul școlii românești de teoria probabilităților.

Erou român din Republica Moldova, căzut la datorie în 1992, la doar treizeci și trei de ani.

Scriitor român, autorul „Recreației mari”, cărți care au făcut mai multe generații de copii să iubească școala și năzdrăvăniile ei.

La București iese primul mare cotidian românesc, „Universul”. Vreme de decenii avea să intre în casele oamenilor și să însemne un pas mare pentru presa și cititul în limba română.

Pe poarta uzinei de la Colibași, Pitești, a ieșit primul autoturism românesc, începutul unei industrii care avea să lege numele Daciei de drumurile din toată țara.

Istoric literar român, membră a Academiei Române, care în anii bătrâneții a intrat în monahism sub numele de Maica Benedicta.

Poet și scriitor român, una dintre vocile de seamă ale literaturii pașoptiste.

Medic oftalmolog și educator sanitar, întemeietorul școlii românești de oftalmologie.

Unul dintre cei mai mari actori români, deopotrivă în comedie și în dramă. Ne-a lăsat roluri de neuitat pe scenă și pe ecran, purtate mai departe din generație în generație.

Domnitor cărturar al Moldovei, om de știință și scriitor umanist, membru al Academiei din Berlin, una dintre cele mai luminate minți ale neamului nostru.

Poet și traducător român, una dintre vocile importante ale poeziei românești din secolul douăzeci.

Fizician și inventator român, pionier al telefoniei multiple, cu contribuții recunoscute în lumea științifică a vremii sale.

Actor român de teatru și film, cu o voce și un chip îndrăgite de mai multe generații de spectatori.

Poet și om de cultură, „regele poeziei”, cel care a cules „Poeziile poporale” și a dat glas dorului românesc. Prin el au ajuns la noi Miorița și baladele bătrâne.

Eroina română a Primului Război Mondial, care a luptat alături de ostași la Jiu și a căzut la datorie pe câmpul de luptă, simbol al jertfei femeilor române pentru țară.

As al aviației române din cel de-al Doilea Război Mondial, unul dintre cei mai valoroși piloți de vânătoare ai armatei noastre.

Fizician român, ale cărui cercetări asupra magnetismului i-au adus recunoaștere în lumea științifică internațională.

Sculptor român, autorul statuii lui Eminescu din fața Ateneului Român.

În anul 1600, Mihai Viteazul se numea domn al Țării Românești, al Ardealului și al Moldovei, înfăptuind pentru întâia oară unirea celor trei Țări Române. Un vis care avea să se împlinească deplin abia în 1918.

Oastea lui Mihai Viteazul a biruit o armată otomană mult mai numeroasă, într-una din cele mai vestite izbânzi ale istoriei noastre militare.

Domn al Moldovei și al Țării Românești, ctitor al mănăstirilor Frumoasa din Iași și Pantelimon din București.

În plin al Doilea Război Mondial, țara a trecut de partea Aliaților, moment de cotitură pentru soarta ei în anii care au urmat.

Instituție menită să adune și să păstreze cartea românească pentru cititorii de azi și de mâine.

Rege al României, numit „Întregitorul”, fiindcă în vremea lui, la 1918, s-a înfăptuit Marea Unire a tuturor românilor. A ales să fie alături de țara sa, chiar împotriva neamului din care se trăgea.

Medic de origine franceză, întemeietorul învățământului medical modern din România. Numele lui este purtat azi de universitatea de medicină din București.

Prozator și poet român, autorul povestirii „Alexandru Lăpușneanul”, unul dintre clasicii literaturii noastre.

Cărturar ardelean, autorul „Țiganiadei”, cea dintâi mare epopee comică din literatura română.

Patru de aur, una de argint și trei de bronz, un bilanț de care sportivii noștri s-au bucurat împreună cu toată țara.

Spirit enciclopedic al culturii române: scriitor, istoric, filolog și întemeietor al lingvisticii noastre. A lăsat în urmă o operă uriașă și dorul de fiica lui, Iulia, plecată prea devreme.

Inventatorul român a testat la Orly, lângă Paris, cabina catapultabilă de avion creată de el, unul dintre precursorii scaunului ejectabil de azi.

Prima participare a țării noastre la acest concurs, cu Iolanda Balaș pe locul doi, începutul unui drum care avea să o ducă spre gloria olimpică.

Actriță română, una dintre marile doamne ale teatrului nostru, al cărei nume îl poartă azi unul dintre teatrele de seamă ale Bucureștiului.

Unul dintre cei mai talentați fotbaliști pe care i-a dat România, mândria orașului Pitești. Jocul lui plin de măiestrie a rămas în amintirea a mii de oameni.

Gazetar și scriitor român, întemeietorul revistei „Familia”, unde tânărul Mihai Eminescu și-a publicat pentru prima dată versurile.

Manifestare condusă de tinerii Mihai Eminescu și Ioan Slavici, unul dintre primele mari gesturi de solidaritate națională ale românilor din toate provinciile.

Jucătoare română de tenis, prezentă ani la rând în vârful clasamentelor mondiale.

Pentru împlinirea idealului de a-i uni pe toți românii, țara a intrat în război de partea Antantei. Ostașii au trecut munții în Ardeal cu credința și cu jertfa lor, pe drumul care ducea spre Marea Unire.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență, moment de temelie pentru statul de peste Prut, atât de aproape de sufletul românesc.

Marea Adunare Națională de la Chișinău a hotărât oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin, după decenii de scriere impusă cu litere chirilice.

Mareșal român, unul dintre artizanii victoriilor de la Mărăști și Mărășești din Primul Război Mondial.

Regimentul 13 dorobanți a pornit asaltul asupra redanului otoman din fața Griviței, în Războiul de Independență.

Unul dintre cei mai mari baritoni ai lumii, cinstit pe marile scene de operă, de la Scala din Milano la cea din New York. Glasul lui a dus faima cântului românesc peste hotare.

În plin Prim Război Mondial, România a intrat astfel în conflict și cu Germania, alături de Austro-Ungaria, cu care se afla deja în stare de război.

Prozator român, cel mai iubit povestitor al drumețiilor prin munții Moldovei, autorul „Pe drumuri de munte”.

Scriitoare română, autoare de romane polițiste îndrăgite de câteva generații de cititori.

Cel mai cunoscut diplomat român al vremii, de două ori președinte al Adunării Ligii Națiunilor, a fost scos de la conducerea Ministerului de Externe sub presiunea Germaniei și a Italiei. A murit în exil, iar în țară a fost adus abia după o jumătate de veac.

Marele actor de revistă, cel care a făcut generații de români să râdă cu un umor cald și isteț. S-a stins la 65 de ani, la câteva zile după ultimul lui spectacol.

Gimnastă din generația de aur a României, campioană mondială cu echipa. După retragerea din concursuri a rămas în sală, ca antrenoare.

Mitropolit al Ardealului vreme de aproape un sfert de veac, născut în Basarabia, în 1926. Om al cărții și al condeiului, a scris zeci de volume de teologie și de istorie bisericească. Astăzi îl pomenim.

În Războiul de Independență, ostașii români au pornit la asalt asupra redutelor de la Plevna, alături de armata rusă. Au căzut mii de oameni, iar reduta Grivița a fost luată cu prețul unei jertfe grele. De acolo a început drumul spre Independența recunoscută a României.

La Iași vede lumina tiparului cea dintâi scriere filosofică în limba română, semn al gândirii adânci a domnitorului cărturar.

Ctitorie a domnitorului Petru Rareș al Moldovei, una dintre bisericile de seamă ale vremii sale.

România a fost silită să cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei, una dintre cele mai grele răni ale istoriei noastre din secolul douăzeci.

Fizician, chimist și matematician român, unul dintre întemeietorii învățământului științific modern de la noi.

După ce în august 1989 aproape un sfert de milion de oameni au ieșit în stradă la Chișinău, Sovietul Suprem a votat legile prin care româna redevenea limbă de stat și se revenea la alfabetul latin. De atunci, 31 august e sărbătoare a limbii noastre pe amândouă malurile Prutului.

Moment de cotitură pentru soarta țării, la câteva zile după ieșirea României din alianța cu Puterile Axei.

Istoric și filosof, membru fondator al Societății Academice Române, cea care avea să devină Academia Română.

Actor, muzician și scriitor român, unul dintre îndrăgiții artiști ai scenei și ai ecranului de la noi.

Astăzi începe anul nou bisericesc, temelia întregului șir de sărbători de peste an. Este ziua în care Biserica ne cheamă să mulțumim pentru roadele pământului și să pășim cu nădejde într-un nou an de rugăciune.

Voievodul Iancu de Hunedoara a înfrânt oastea otomană pe malul Ialomiței, deschizând un lung șir de biruințe prin care a apărat țara și credința creștină în fața primejdiei.

Tânăra din Gorj, cea dintâi femeie ofițer a Armatei Române, a căzut în luptele de la Mărășești, în fruntea plutonului ei. Pornise la război după ce își pierduse frații, iar numele ei a rămas pildă de curaj și de jertfă. Astăzi o pomenim.

Cărturar al românilor din Banatul sârbesc, lingvist și scriitor. Toată viața a strâns și a apărat graiul și portul românesc de peste hotare, ca ele să nu se piardă.

Scriitorul care ne-a lăsat „România pitorească”, o carte de dragoste pentru frumusețea țării. Prieten apropiat al lui Eminescu, a scris cu duioșie despre oameni și locuri.

Om de stat, scriitor și istoric, unul dintre făuritorii Unirii de la 1859 și ai României moderne. Prin cuvântul și fapta lui a slujit deșteptarea neamului.

Diplomatul român Nicolae Titulescu a fost ales din nou președinte al Adunării Societății Națiunilor, singurul caz în care aceeași persoană a condus adunarea lumii de două ori. O cinste adusă diplomației românești.

Sărbătoarea Nașterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, numită în popor Sfânta Maria Mică. Este cea dintâi mare sărbătoare a anului bisericesc, zi de bucurie pentru cei care poartă numele Maria.

Îi cinstim pe Sfinții Părinți Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului, care la bătrânețe au primit de la Dumnezeu darul unui copil. Sunt ocrotitorii familiilor și ai celor care așteaptă un prunc.

„Crăișorul Munților”, conducătorul românilor ardeleni în Revoluția de la 1848. Și-a petrecut ultimii ani rătăcind prin Apuseni cu fluierul la brâu, dar a rămas în inima neamului simbol al luptei pentru dreptate.

La Viena, agenția diplomatică română a fost ridicată la rang de legație, cea dintâi reprezentanță a României libere peste hotare. Un pas al țării proaspăt independente în rândul statelor lumii.

Preot și scriitor ardelean, cel care a zugrăvit în cărțile lui viața satului și credința oamenilor simpli. Din pana lui a rămas „Fefeleaga” și multe alte povestiri.

Pionier al aviației române, s-a prăbușit încercând să treacă munții cu avionul construit de el. A rămas simbol al curajului și al visului de a zbura. Astăzi îl pomenim.

Regele Carol I a bătut ultimul nit, de argint, la podul peste Dunăre gândit de inginerul Anghel Saligny, cel mai lung din Europa la acea vreme. Ca să dovedească trăinicia lui, Saligny a stat sub pod într-o barcă în timp ce trenurile treceau pe deasupra.

Ocrotitorul Banatului, Mitropolit blând și făcător de minuni, ale cărui moaște se află astăzi la Catedrala din Timișoara. La el aleargă bănățenii în necazuri și în boală.

Poetul credinței, cel care a scris „Imnele bucuriei” și a cântat în versuri lumina și dorul de Dumnezeu. Glasul lui a adus poezia aproape de rugăciune.

Poetul toamnei și al ploilor, cu o muzică a tristeții cum nu mai scrisese nimeni în românește. Versurile lui din „Plumb” se învață și azi la școală.

În Bucovina s-a înființat catedra de Limba și Literatura Română, încredințată lui Aron Pumnul. La el avea să învețe, câțiva ani mai târziu, un elev pe nume Mihai Eminescu, care i-a păstrat toată viața recunoștință.

Din vestita familie Hurmuzaki, luptători pentru drepturile românilor din Bucovina. Ei au ținut aprinsă flacăra limbii și a culturii românești în ținutul de la miazănoapte.

Poetul satului și al țăranului român, cel care a scris „Nunta Zamfirei” și versuri pe care le învață copiii la școală.

Actor de comedie mult iubit, „Bibanul”, om de scenă și de film cu un har rar al râsului. A adus bucurie în casele românilor și a format, ca profesor, generații de actori.

Medic și naturalist român, cutezător cercetător al ținuturilor de gheață, care a luat parte la expediții în Groenlanda. Un om care a dus numele țării până în capătul de nord al lumii.

Praznic al vestirii nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. Este o zi de nădejde pentru familiile care se roagă pentru un copil.

După plecarea oștii străine, Grigore Ghica și-a luat în stăpânire scaunul Țării Românești, cel dintâi domn român după lunga epocă a domniilor fanariote. Țara își recăpăta cârmuitorii din neamul ei.

„Regina cântecului românesc”, glasul care a dus doina și cântecul popular în toată lumea. Nimeni n-a cântat sufletul românesc așa cum l-a cântat ea.

Domn al Țării Românești, ctitor al Mănăstirii Curtea de Argeș și autor al „Învățăturilor” către fiul său Teodosie, o carte de înțelepciune creștină. Biserica îl cinstește ca sfânt.

Mitropolit al Țării Românești, mare tipograf și apărător al limbii române în biserică. Georgian de neam, a iubit acest pământ până la moarte mucenicească. Biserica îl cinstește ca sfânt.

Cel dintâi rege al României, sub care țara și-a câștigat Independența și s-a așezat între statele Europei. A domnit patruzeci și opt de ani, cu credință în deviza „Nihil sine Deo”, adică „Nimic fără Dumnezeu”.

Istoric și arheolog, cel care a scos la lumină trecutul geto-dac al pământului nostru. Cartea lui „Getica” a așezat temelii noi în cunoașterea străbunilor noștri.

Copil minune al culturii române, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria versuri și studia la Paris. S-a stins la numai optsprezece ani, iar tatăl ei i-a ridicat, din durere, un castel la Câmpina.

S-au deschis la București lucrările Adunării ad-hoc, în care românii și-au spus dorința de unire a Principatelor. Era unul dintre pașii care aveau să ducă, doi ani mai târziu, la Unirea de la 1859.

În această zi au început deportările din Bucovina și Basarabia. Biserica îi pomenește pe cei care au pierit, oricare le-ar fi fost credința. Pomenirea nu e o judecată a nimănui, ci o datorie față de cei care nu mai pot vorbi.

Fruntașii românilor din Ardeal au hotărât, la Oradea, că neamul lor are dreptul să-și așeze singur soarta. Peste mai puțin de două luni avea să vină ziua de la Alba Iulia.

În fiecare an, în zilele acestea, sute de mii de oameni stau la rând, uneori și o zi întreagă, ca să se închine la moaștele Sfintei Parascheva. Este cel mai mare pelerinaj din România. Moaștele au fost aduse la Iași pe 13 iunie 1641, dăruite de Patriarhia de Constantinopol voievodului Vasile Lupu.

Regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați la Alba Iulia ca suverani ai tuturor românilor, la patru ani după Marea Unire. Catedrala Încoronării a fost ridicată anume pentru ziua aceea.

În zorii acestei zile, după lupte grele, a fost eliberat Careiul, ultima palmă de pământ românesc aflată sub ocupație. De atunci, 25 octombrie e Ziua Armatei. Se face pomenire pentru ostașii căzuți.

Cea dintâi universitate modernă a României a fost inaugurată în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu patru facultăți: Drept, Filosofie, Științe și Teologie.

În noaptea aceea, la un concert, un incendiu a cuprins clubul Colectiv din București. Șaizeci și cinci de tineri și-au pierdut viața, iar alte sute au rămas cu răni și cu dureri pentru tot restul vieții. Erau copiii, frații și prietenii noștri, plecați dintr-o seară de bucurie. A fost cea mai grea tragedie a țării de după 1989. Astăzi îi pomenim: Dumnezeu să-i odihnească în pace, iar familiilor care încă îi plâng să le dea mângâiere.

La București a fost întronizat Miron Cristea, cel dintâi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Se împlinea, la nici un an de la hotărârea Sfântului Sinod, așezarea Patriarhiei în viața neamului.

Povestitorul Moldovei, care a scris peste o sută de cărți. „Baltagul”, „Frații Jderi”, „Viața lui Ștefan cel Mare”. Nimeni n-a scris mai frumos despre pădurile, apele și oamenii de la noi.

La 3 și 39 de minute dimineața, un cutremur puternic a zguduit țara. Au murit peste o mie de oameni. Se face pomenire pentru cei adormiți atunci.

Savant și explorator, primul român ajuns în Antarctica și întemeietorul biospeologiei, știința viețuitoarelor din peșteri.

Născut la Iași, a descoperit lumea dinlăuntrul celulei și a primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1974, cel dintâi român care l-a luat. Spunea că a învățat de acasă să nu se laude cu ce face.

În anul Centenarului, altarul Catedralei Naționale din București a fost sfințit de Patriarhul Daniel împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Catedrala are hramurile Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor, și Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

A scris „Ion”, „Pădurea spânzuraților” și „Răscoala”, cele dintâi mari romane românești moderne. A arătat satul așa cum era, fără să-l înfrumusețeze și fără să-l disprețuiască.

Congresul General al Bucovinei, adunat la Cernăuți, a hotărât unirea necondiționată cu Regatul României. A fost a doua dintre cele trei uniri ale anului 1918, după Basarabia și înaintea Ardealului.

Apostolul care a propovăduit Evanghelia în Dobrogea, pe pământul care e astăzi România. Ziua lui e sărbătoare națională. Peștera în care se spune că a viețuit se află lângă Murfatlar.

Transilvania s-a unit cu România, împlinind visul de veacuri al unirii tuturor românilor. Astăzi este Ziua Națională a României.

Ștefan cel Mare a înfrânt oastea regelui Matia Corvin, venită să-l scoată din scaun. Regele însuși a fost rănit și a plecat înapoi peste munți. Moldova și-a păstrat domnul.

În zilele acelea au murit peste o mie de oameni, cei mai mulți tineri. Se face pomenire pentru ei, fără vorbe mari și fără socoteli. Veșnica lor pomenire.