Astăzi în istoria României

Matematician român, deschizător de drum al informaticii la noi. A fost cinstit de comunitatea internațională drept unul dintre pionierii calculatoarelor.

Poetul nostru cel mai iubit. În ziua nașterii lui prăznuim Ziua Culturii Naționale. „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie...”

Moldova și Țara Românească l-au ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, făcând Mica Unire, temelia României de azi.

Sculptorul care a dus arta românească în toată lumea. La Târgu Jiu ne-a lăsat Coloana fără sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.

Povestitorul copilăriei noastre. Din pana lui au rămas Amintiri din copilărie și poveștile pe care le știe tot românul.

Scriitor și mare cercetător al istoriei religiilor, cunoscut și predat în universități din toată lumea.

Inginerul român a ridicat de la sol un aparat mai greu decât aerul, cu mijloace proprii, deschizând drum aviației.

Unul dintre cei mai iubiți poeți români moderni, cu o rostire nouă și caldă a limbii noastre.

În Parlament s-a proclamat Independența de stat a României, plătită apoi cu jertfa ostașilor în Războiul de Independență.

Poet și filosof, cel care a scris despre „spațiul mioritic” și despre sufletul satului românesc.

Cel mai îndrăgit pictor român, cel care a zugrăvit carul cu boi, ciobănașii și lumina blândă a satului nostru.

Inventator și pionier al aviației cu reacție. Efectul care îi poartă numele, „efectul Coandă”, se studiază peste tot în lume.

În ziua aceasta l-am pierdut pe poetul nostru. Versurile lui au rămas vii în inima fiecărui român.

Om de stat, scriitor și istoric, unul dintre făuritorii Unirii Principatelor de la 1859. El a rostit în Parlament actul prin care România și-a proclamat Independența, în 1877.

Domnitorul Moldovei vreme de 47 de ani, apărător al credinței și al țării, ctitor a zeci de biserici și mănăstiri. Biserica îl cinstește ca sfânt.

Mare istoric ardelean și membru al Academiei Române, care a întemeiat la Cluj Institutul de Istorie Națională și l-a condus aproape trei decenii.

Prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a născut una dintre cele mai vechi și mai însemnate universități ale țării.

De atunci și până azi, sub semnul crucii, mii de oameni au fost ajutați la vreme de război, de boală și de nenorocire.

Marele actor de revistă, care a făcut generații întregi de români să râdă cu un umor cald, isteț și plin de haz.

Într-un hrisov, Mihai Viteazul se numește „domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, mărturie a celei dintâi uniri a celor trei Țări Române.

Unul dintre marii actori ai scenei și ai filmului românesc, cu o voce și o prezență de neuitat.

La Timișoara a pornit prima linie de tramvai tras de cai, printre cele dintâi din Europa. Un semn al orașelor noastre care priveau spre viitor.

Unul dintre cei mai de seamă lingviști români, care a cercetat și a îndrăgit taina și frumusețea limbii noastre.

Scriitor și academician, unul dintre marii romancieri români, care a scris despre demnitatea omului în vremuri grele.

Dimitrie Cantemir, domnul cărturar al Moldovei, a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin. O cinste rară pentru un român al acelor vremuri, semn că mintea românească era prețuită în Europa.

Unul dintre cei mai adânci filosofi români, care a strâns în jurul lui tineri dornici de învățătură. A scris despre „sentimentul românesc al ființei”.

Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri au recunoscut Independența României, iar Dobrogea a revenit la trupul țării.

Unul dintre cei mai mari poeți români, cel care a scris „Cuvinte potrivite” și „Psalmii”, cu o limbă bogată și nouă.

Echipa feminină de handbal a României a cucerit titlul mondial, chiar pe teren propriu. O mare bucurie pentru sportul românesc.

Marele critic literar, care a îndrumat și a crescut o generație întreagă de scriitori români în cenaclul său, „Sburătorul”.

Cărturar, istoric și luptător pașoptist, membru fondator al Academiei Române și slujitor al limbii și al unității românilor.

Domnitorul cărturar Dimitrie Cantemir s-a aliat cu Petru cel Mare al Rusiei împotriva Imperiului Otoman. După înfrângere a plecat în pribegie, lăsând în urmă cărți care au dus faima Moldovei în toată Europa.

Cel dintâi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, născut la Toplița, în Ardeal.

Savant și medic român, cel care a descoperit insulina, hormonul care salvează și astăzi viețile bolnavilor de diabet. Un om de știință cu credință adâncă în Dumnezeu.

Numit „Întregitorul”, pentru că în timpul domniei lui s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, când toți românii s-au adunat într-o singură țară.

Pictorul național al României, cel care a zugrăvit carul cu boi, ciobănașii și lumina blândă a satului. A pictat și icoanele de la mănăstirea Agapia.

Canoist care a adus României două medalii de aur la aceeași ediție a Jocurilor Olimpice, la Melbourne, în 1956. O mândrie a sportului românesc.

Mihai Viteazul a dictat un memoriu marelui duce al Toscanei, socotit cea dintâi scriere autobiografică din literatura română.

Ostașii români au apărat țara cu prețul vieții, oprind înaintarea dușmanului. De aici a rămas strigătul „Pe aici nu se trece!” Astăzi îi pomenim pe cei căzuți pentru neam.

Întemeietorul psihiatriei moderne din România, medic care a deschis drumul îngrijirii celor bolnavi la minte și la suflet.

Istoric și filolog, întemeietorul filologiei slavo-române și cel care a scos la lumină vechi cronici ale Moldovei, precum Analele de la Putna.

Ștefan cel Mare a înfruntat oastea uriașă a sultanului Mehmed al II-lea. Deși a pierdut lupta, a ridicat mai târziu, chiar pe locul ei, o biserică în pomenirea ostașilor căzuți. Îi pomenim și noi.

Ierarh cărturar, Mitropolit al Moldovei, cinstit pentru blândețea și dărnicia lui față de cei săraci și față de biserici.

Unul dintre cei mai mari savanți români, întemeietorul școlii românești de microbiologie și autor, împreună cu un coleg francez, al celui dintâi tratat de bacteriologie din lume.

Cinstim „Deșteaptă-te, române!”, cântat pentru prima dată în anul 1848. Un imn de trezire și de nădejde, pe care îl cântă tot românul, oriunde ar fi.

A păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, ani în care s-au ridicat și s-au înnoit multe biserici și mănăstiri în toată țara.

Actor de comedie mult iubit, care a adus zâmbetul în casele românilor, pe scenă, la radio și la televizor.

Cel mai mare muzician al românilor, compozitor și violonist. Rapsodiile lui poartă cântecul nostru în sălile de concert din toată lumea.

Sărbătorim limba în care ne rugăm, cântăm și ne spunem poveștile. Comoara pe care o ducem cu noi oriunde în lume.

Pionier al aviației române, s-a prăbușit încercând să treacă munții cu avionul construit de el. A rămas simbol al curajului și al visului de a zbura. Astăzi îl pomenim.

Poetul satului și al țăranului român, cel care a scris „Nunta Zamfirei” și versuri pe care le învață copiii la școală.

În noaptea aceea, la un concert, un incendiu a cuprins clubul Colectiv din București. Șaizeci și cinci de tineri și-au pierdut viața, iar alte sute au rămas cu răni și cu dureri pentru tot restul vieții. Erau copiii, frații și prietenii noștri, plecați dintr-o seară de bucurie. A fost cea mai grea tragedie a țării de după 1989. Astăzi îi pomenim: Dumnezeu să-i odihnească în pace, iar familiilor care încă îi plâng să le dea mângâiere.

Savant și explorator, primul român ajuns în Antarctica și întemeietorul biospeologiei, știința viețuitoarelor din peșteri.

Transilvania s-a unit cu România, împlinind visul de veacuri al unirii tuturor românilor. Astăzi este Ziua Națională a României.