Fiindcă era creștin, Grigorie a fost aruncat de stăpânitorul Tiridat într-o groapă adâncă, la cetatea Ararat.
Cincisprezece ani a stat acolo. O văduvă îi aducea pe ascuns de mâncare, ca să nu piară.
Între timp, Tiridat s-a îmbolnăvit greu și nimeni nu îl putea vindeca.
Sora lui a visat că, dacă Grigorie nu va fi scos din groapă, Tiridat nu se va face sănătos. Așa a fost scos sfântul la lumină.
Tiridat s-a însănătoșit, iar Grigorie a botezat un popor întreg și a zidit multe biserici. De aceea îl numim Luminătorul.
a luat parte la Sinodul I de la Niceea, în anul 325, chiar anul în care s-a mutat cu pace la Domnul.
Învață-mă să aștept cu nădejde.
Dă-mi inima care iartă, ca a Sfântului Grigorie.
Și fă din mine o mică lumină.
Amin.
Povestea e scrisă pentru copii după: Sinaxar 30 septembrie (calendar-ortodox.ro); calendar-data.js. Nimic adăugat din închipuire.