Îl chema Iacob și s-a născut la malul mării, în orașul Raguza. Părinții lui, Ioan și Ecaterina, făceau negoț cu corăbiile.
Tatăl i s-a înecat cu corabia în apele mării. Iacob a plecat cu mama lui la Ohrida și acolo a învățat carte.
Apoi s-a dus la Muntele Athos, s-a călugărit și a primit numele Iosif. A rămas acolo până la optzeci și doi de ani.
Atunci a fost chemat mitropolit al Timișoarei. Deși era bătrân, a pornit la drum lung și a mers prin tot ținutul, la oamenii lui, înnoind bisericile și mângâind pe cei bolnavi.
La bătrânețe s-a retras la mănăstirea de la Partoș și acolo a plecat la Domnul.
moaștele lui se află astăzi în catedrala din Timișoara, unde au fost aduse în anul 1956, la trei sute de ani de la mutarea lui la Domnul
și pentru casa în care cresc.
Ajută-mă să nu spun niciodată
că e prea greu ori prea târziu.
Sfinte Iosife de la Partoș, roagă-te pentru noi.
Amin.
Povestea e scrisă pentru copii după: Sinaxarul zilei de 15 septembrie, calendar-ortodox.ro, și viața sfântului din calendarul Ceaslov, verificat față de calendarul Patriarhiei Române. Nimic adăugat din închipuire.